Ce lung e drumul şi ce rău
Şi cât o sa mai fie
Că de la Cheia la Buzău
Îmi pare-o veşnicie.
Ai noştri toţi se odihnesc
Că i-am lăsat cu cortul
Cu Dragoş spre Buzău gonesc
Dar merită efortul.
Şi cât de mult îmi ia s-ajung
Că-s vaci şi camioane
Şi curbe multe, şi drum lung
Şi alte ghinioane.
Un semafor în vârf de deal
Că s-a surpat o bandă
Şi alte vaci, apoi un cal
Condus de o pirandă.
De fapt tot satu-i de bruneţi
Le văd culoarea pielii
Şi merg cu bicicleta beţi
Pe mijlocul şoselii.
Vedem Buzău-ntr-un final
Cum fierbe-n depărtare
Pe străzi din nou e festival
Cu steaguri şi fulare.
Jandarmii ne mai ţin şi ei
Sunt încă un obstacol
Aud cum cântă Lupii mei
Şi fac deja spectacol.
Mai e un filtru? Nu mai pot
Şi mă agit într-una
Aş năvăli cu gard cu tot
Că freamătă tribuna.
Din nou alt filtru? P-ăsta-l rup
Că stau ca pe jăratic
Că tare greu e să fii Lup
Şi să fii singuratic.
Cu steagul faţa îmi astup
Că nu vreau să-mi ia urma
Că tare greu e să fii Lup
Şi să nu fii cu turma.
Ce-i în peluză parcă-i stup
Aştept să dau o raită
Că tare greu e să fii Lup
Şi să nu fii în haită.
Dar am trecut, mai e puţin
Deja se vede poarta
Îmi scot fularul şi mă-nchin
Şi-apoi cum ne-o fi soarta.
Mai sunt vreo doi, în gard mă strâng
Şi mă-nghioldesc într-una
Nu simt nimic dar vreau să plâng
Când văd cum e tribuna.
Când văd cum cântă Lupii mei
Că haita bate stolul
Mă bag să cânt şi eu cu ei
Ale Ale Petrolul!
De şapte ani tot aşteptăm
Şi mare-i bucuria
Cât de frumos e să cântăm
Cu toată galeria.
Nu m-am uitat către teren
Nu-mi pasă cât e scorul
Ci cânt mereu acest refren
Ale Ale Petrolul!
Rapidul ne presează sec
Dar fără vreo surpriză
Secunde vin, secunde trec
S-a dus prima repriză.
Pe scaun mă arunc spăşit
Şi toţi se relaxează
Sunt transpirat şi răguşit
Dar nu mă afectează.
Nu-i timp de spray şi de parfum
Că meciul stă să-nceapă
Văd steaguri, văd lumini, văd fum
Dar cine să priceapă.
Şi rapidiştii presing fac
Creează presiune
Iar noi tâşnim pe contr-atac
Sperând într-o minune.
O nouă fază în careu
Din nou scăpăm cu şansă
Şi timpul trece tot mai greu
Peluza e în transă.
Afurisit de timp, greu treci!
Să-mi faci în ciudă mie
M-am închinat în acest meci
Cât la o Liturghie.
Obţinem fault, bun moment
Poziţie frontală
Bate Dumitru violent
Dar peste transversală.
Sutează Herea-nşelător
În freamătul mulţimii
Sar giuleştenii ca la gol
Dar ne salvează Zimmi.
Rapidul joacă tot mai sus
Atacă în neştire
Mai sunt vreo trei minute plus
Vreo trei de prelungire.
Până la urmă ce să zic
Nu mai cred în surpriză
Mai bun un punct decât nimic
E bine şi remiză.
Rapid atacul îşi reia
Apostol schimbă flancu
Şi-n calea mingii ce ieşea
Se interpune Pancu.
Credeam că a lovit-o prost
Dar auzeam ecoul
Şi-am priceput şi eu ce-a fost
Doar când şi-a scos tricoul.
Mă las pe spate consternat
Şi văd priviri pierdute
Am fost aproape! Ce păcat!
Doar câteva minute.
Dar nu plec capul că sunt Lup
Mă lupt cu soarta crudă
Am strâns fularul ca să-l rup
Şi am urlat de ciudă.
Îşi vin ai noştri în simţiri
Atacă şi atacă
Dar am intrat în prelungiri
Ce-ar mai putea să facă?
Şi se agită şi se zbat
Opriţa şi Dumitru
Dar asta e. S-a terminat.
A fluierat arbitru.
Oricum a fost frumos să speri
Dar greu ne-a picat golul
Şi toţi cântăm din răsputeri
Ale Ale Petrolul!
Vin jucătorii la salut
Dar îi apasă scorul
Azi doar atâta am putut
Ale Ale Petrolul!
Esti trist că am pierdut un meci?
Păi vine următorul
Eşti Lup deci capul să nu-l pleci
Ale Ale Petrolul!
O iau din nou pe-acelaşi drum
Dar tot să plâng îmi vine
Şi-o poezie scriu acum
Prin gropi şi serpentine.
Nădăjudiesc că-n viitor
S-o arăta dreptatea
Poate la meciul următor
Cu Universitatea.
Mă culc aşa, nu mai fac duş
Din taste –noapte bună
Mă culc cu gândul că la Cluj
Petrolul ne răzbună.
Hai Pui să ne culcăm că-i trei
Te rog închide cortul
Măcar am fost cu Lupii mei
A meritat efortul.
13 august 2011 –Petrolul – Rapid 0-1 (Pancu 87). Poezie scrisă pe drumul dinspre Buzău spre Cheia